În primele cinci luni ale anului curent, au fost înregistrate 5600 de companii cu un capital subscris de 6858 miliarde lei, adică 1,9 miliarde euro – a anunţat Institutul National de Statistică.
Cel mai mare număr de companii cu capital maghiar a fost înregistrat în Bucureşti, un număr de 192 de firme, ocupând locu doi după italieni (203 de companii).
Continuarea listei arată în felul următor: Germania cu 86, Cipru cu 73, Spania 72, Izrael 61, Austria 55, Franţa 44, China 44 şi Turcia cu 43 întreprinderi înregistrate în România.

La cel de-al XIX-a tabără de vară desfăşurat la Băile Tuşnad, între 15 şi 20 iulie - organizat de Fundaţia Pro Minoritate şi de “Magyar Ifjúsági Tanács”(Consiliul Tinerilor Maghiari). dezbaterile vor urmări găsirea de răspunsuri la unele întrebări cu tente politice şi sociale ale zonei.
Obiectivul formulat acum 19 ani încă mai este viabil: discuţii sincere, deschise, fără obligaţii despre problemele ce ating probleme sociale din aceată zonă. Cu ocazia acestui eveniment, tinerii din România cât şi cei de peste hotare au posibilitatea de a pune întrebări, de a încerca de a găsi răspunsuri la problemele actuale.
Evenimentul din acest an se intitulează „Tuşnad 2008 – Alt fel”, cei veniţi vor fi primiţi întadevăr (în) alt fel. Deoarece pentru prima dată, P&Bert se va prezenta cu un cort separat, independent, denumit „Cortul carierei din Carpaţi”(Karrier a Kárpát-medencében). Aici, cei interesaţi vor avea posibilitatea de a beneficia de consultanţă în carieră gratuită, pot participa la interviuri de probă, iar consultanţii noştrii vor pune la dipoziţia celor interesaţi formulare de CV-uri pentru înregistrarea în baza noastră de date.
În afară de acestea, zilnic între orele 15-17 vor avea loc expuneri pentru tinerii interesaţi cu următoarele subiecte: căutare de „job”-uri, construirea şi consolidarea unei cariere, procesul de recrutare şi selecţie, şi despre istoricul IT-ului.
La sfârşitul săptămânii vom avea ca invitaţi doi oameni de afacei cu reuşite considerabile (Csenteri Levente, Combridge şi Szalay Zsolt, MOL România) care ne vor dezvălui unele secrete de carieră.

Salariile au crescut cu aproape un sfert în ultimul an, crescând astfel şi presiunea deja mare a inflaţiei cauzată de preţurile mari de pe piaţa mondială.
În luna mai a.c. creşterea salariilor a înregistrat 23,3% faţă de luna mai anul trecut. Salariul mediu net a ajuns la 1248 RON a comunicat Institutul de Statistică din Bucureşti.

Analiştii explică ritmul alert al creşterii salariilor ca urmare a aderării României la UE. Un număr mare de cetăţeni ai ţării sunt plecaţi în Spania, Italia şi alte ţări vestice, iar datorită investiţiilor de amploare, creşte necesitatea de forţa de muncă calificată şi în România. Rata de şomaj din mai a coborât la 3,8%.

Banca Naţională consideră salariile mărite ca prim factor de inflaţie şi specialistii băncii s-au adresat repetat guvernului bucureştean în vederea severizării politicii de fiscalitate şi de salarizare, şi a limitării creştrii salariilor la 10% în domeniul public.

Inflaţia a crescut la cota de 8,5 procente în mai, PIB-ul crescând în primul sfert de an cu 8,2 la sută, conform declaraţiei preşedintelui Băncii Nationale, Mugur Isărescu, exită riscul unei încingeri neavantajoase a economiei României. Ministerul Finanţelor în speranţa încetinirii ”căruţei economiei”, optează pentru creştea repetată al dobânzilor.

La conferinţa organizată de Asociaţia de Afaceri Ungare în România (A.A.U.R.) au participat aproximativ 70 de persoane, ascultând dezbateri pe teme economice. Directorul Agenţiei Naţionale Pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş, domnul Erdélyi István a vorbit despre obligaţiile angajaţilor cât şi a angajatorilor. Am aflat faptul că angajatorii au mult mai multe obligaţii decât angajaţii. Kapusy Dániel, proprietarul companiei Imeon Services a prezentat procesul de finanţare PHARE, prin care s-a înfiinţat compania. Despre Industria Medicamentelor din România ne-a prezentat situaţia Szabó István, directorul general al companiei Richter Gedeon Romania. Consillierea juridică a fost asigurată de Bartha Barna, juristul acestei companii. Vineri, s-a prezentat şi compania P&Bert, prin doamna Bojtos Tünde, cu un program ce a stârnit interesul publicului. Consultanta senioară a companiei P&Bert a prezentat situaţia forţei de muncă din România - mai precis problema lipsei acesteia- şi locul ocupat în lista ţărilor cu cele mai mici rate de şomaj din Europa.

După acest program, seara, participanţii la conferinţă s-au schimbat în tricou şi jeanşi, purtând o discuţie deschisă despre parcursul lor de viaţă, de carieră, acest program fiind denumit Prezentarea Oamenilor Celebri, la care a luat parte o audienţă într-un număr considerabil.

2008.06.27. Timişoara Hotel Continental – Sala de conferinţă

Interpreţi:
Pánczél Zoltán – intreprinzător, reprezentant Fornetti
Szalay Zsolt – Director administrativ Mol România Petroleumproduct
Szabó István – Director dministrativ Gedeon Richter România
Kapusy Dániel – Proprietar Imeon Services
Boér Réka - Director executiv Fornetti România

Moderatori: Balázs Attila – Directorul Teatrului Maghiar Csiky Gergely din Timişoara (dramaturg premiat cu premiile : Jászai Mari şi Kovács György)

Pánczél Zoltán– Intreprinzător

Deşi salariile sunt considerabil mai scăzute în România decât în restul Europei, pentru locuitorii judeţelor din partea de est a Ungariei, ţara noastră este o opţiune de luat în considerare ca loc de muncă. Şi mulţi vin să lucreze aici deoarece în Ardeal salariile sunt mai bune, numărul de muncitori de cetăţeni maghiari depăşind câteva zeci de mii.





România fiind una dintre ţările cu forţa de muncă cea mai ieftină din Uniunea Europeană, se situează pe penultimul loc în topul celor mai mici salarii plătite, depăşind doar Bulgaria – conform Statisticilor Uniunii Europene (EUROSTAT). Comform acestei publicaţii, un muncitor roman are un venit de 2,86 euro pe oră, în timp ce un muncitor bulgar are doar 1,65 euro/oră, la polul opus situându-se Suedia, unde venitul pe oră se ridică la 32,16 euro. Ungaria nu este fruntaşă pe această listă, suma câşigată pe oră fiind de 6,34euro, cu mult în urmă chiar şi faţă de media din Uniunea Europeană, de 20,35 euro/oră.

Cu toate acestea, în partea de vest a României, numărul muncitorilor maghiari din Ungaria se ridică la câteva sute de mii. Această declaraţie a domnului Winkler Gyula a fost publicată în cotidianul Krónika în numărul de luni. Politicianul din UDMR susţine că pe baza informaţiilor primite de la Camerele de Comerţ din judeţele Arad, Bihor şi Timiş, un număr considerabil de cetăţeni maghiari au locul de muncă în Parţium, numărul lor fiind în creştere.



„Conform estimărilor, peste doi ani, numărul locurilor de muncă neocupate va depăşi 400 de mii, lipsa forţei de muncă putând fi acoperită de muncitorii maghiari doar într-o foarte mică măsură. Lipsa forţei de muncă ar putea fi remediată în mare parte, prin readucerea muncitorilor români plecaţi să muncească în străinătate, dar trebuie să se ţină cont şi de muncitorii care vor veni din ţările estice” – declara membrul Parlamentului Europei, Winkler Gyula – care până anul trecut în noiembrie, momentul alegerii lui în funcţia de repezentant în Parlamentul Europei, a fost Ministrul Finanţelor sub conducerea lui Tăriceanu – a adăugat: venirea lucrătorilor din Ungaria în România, dovedeşte că partea de vest a a ţării a avut parte de o dezvoltare economică impresionantă de-a lungul anilor trecuţi. Conform datelor, localităţile din Parţium sunt destinaţia multor muncitori maghiari din judeţele estice ale Ungariei, unde procentul şomajului depăşeşte 20 la sută.

Cel mai bine câştigă în România consultanţii financiari, industria de prelucrare a tutunului şi companiile aeriene.

„În primul trimestru al anului 2008, în comparaţie cu creşterile de preţuri, a scăzut salariul net real al românilor aproape la jumătate”- se poate citi în ediţia de luni a ziarului Erdélyi Krónika.

Conform statisticilor, ziarul afirmă că în timp ce preţurile cresc cu mai mult de 2%, scăderea salariilor este de până la 5%, ceea ce duce la o scădere a puterii de cumpărare de 8 %.

Nici creşterile din martie, destul de considerabile, nu au reuşit să elimine scăderile salariale, acestea atingând 5,6%.

Salariile cele mai mari se înregistrează în domeniul consultanţei financiare, în medie de 3600lei (aproape 1.000 de euro) conform statisticilor oficiale de stat. Din topul cinci al celor mai mari salarii, locul doi este ocupat de cei care lucrează în companiile aeriene, urmat de industria de prelucrare a tutunului şi industria petrolieră. Pe locul cinci este clasat domeniul informaticii.

Conform acestor statistici, cele mai scăzute salarii sunt tot în prelucrarea lemnului, unde în medie, salariul net a fost de 674 lei(185-188 de euro) în luna martie. Salariile sunt mici şi în industria de haine, textilă, mobilieră şi în turism. Creşterile de salariu din primele 3 luni ale anului curent sunt mult mai lente, ca medie, pe întregul an. În timp ce anul trecut, în ianuarie, creşterile salariale erau de peste 30%, în martie acestea scad sub 20%.

Datorită creşterii salariilor din ultima vreme din România, tot mai mulţi cetăţeni maghiari se gândesc la o eventuală mutare a locului de muncă în ţara noastră, dar încă nu este vorba de un aflux mai mare de forta de munca din Ungaria.

Sânnicolau Mare este unic într-o Românie cu o rată a şomajului de 6,1 la sută. Aici, încă din 1995 s-a iniţiat o stabilire a primelor companii multinaţionale, acestea fiind urmate de tot mai multe companii noi. Compania americană Delphi, producător de componente electrice auto, iar Zoppas, companie italiană, producător de rezistenţe electrice, au asigurat lociutorilor din Sânnicolau Mare şi a celor din împejurimi 5 mii, respective 4 mii de locuri de muncă. În afară de aceste companii mari, îşi încearcă norocul tot mai multe companii mai mici, cu capital italian, german şi austriac, dar care nu, sau foarte greu îşi găsesc forţă de lucru în aceea zonă geografică. Din această cauză, companiile stabilite în Sânnicolau Mare, au ajuns să aducă forţa de muncă chiar din Timişoara, asigurând transportul cu autobuze.

Dezvoltarea industriei însă a cunoscut o haltă datorită deficienţei forţei de muncă, singura opţiune fiind aducerea de muncitori navetişti din stăinătate, din Serbia. Cetăţenii maghiari nu se grăbesc în ocuparea acestor locuri de muncă deoarece salariul este încă mai mic decât în Ungaria. Însă acest lucru nu va rămâne in acest stadiu prea mult timp, deoarece salariile din Ungaria nu cresc în ritm alert ca în România. În unele domenii, salariile din România sunt mai mari decât de celaltă parte a graniţei în acelaşi domeniu, zonă în care rata şomajului este de 6-9 la sută. Numărul de cereri de permise de muncă din partea cetăţenilor români a scăzut, tot mai puţini îşi caută loc de muncă în străinătate, în Europa de Vest şi de Sud, în speranţa unui salariu mai mare. Numărul de muncitori români plecaţi în Italia şi Spania a fost aproximat undeva la 2 milioane, aceştia întorcându-se în ţară încet-încet.

Conform cercetărilor Institutului Român de Statistică, salariul mediu net în luna februarie a fost de 1134 lei (1 leu = 70,46 forinţi), fiind cu 20 la sută mai mare, faţă de anul trecut în aceea lună. Salariile din domeniul muncitorilor pe bandă, unde muncitorii sunt plătiţi in functie de rezultate, salariile se încadrează între 650-900 lei, acest domeniu fiind afectat cel mai mult de deficitul forţei de muncă. În acest interval se încadrează salariile asistentelor medicale, a tâmplarilor, a educatorilor începători, a muncitorilor din domeniul hotelier, cât şi a muncitorilor necalificaţi. Dar aceste salarii sunt aproape întotdeauna completate de bonurile de masă în valoare de 160 lei. Saalriile în unele domenii sunt mult mai mari, cum ar fi cele din construcţii (1500-2000 lei), în domeniul petrolier (2000 lei), informatică şi cercetare(2160 lei). Conform prognozelor, în acest an, salariile vor creşte în medie cu 9 la sută.

Producţia în domeniul industriei a crescut cu 7,7 la sută în comparaţie cu anul precedent, onorariile crescând şi ele, salariile însă nu ating cotele din Uniunea Europeană. Ministrul Finanţelor, domnul Varujan Vosganian, precizează faptul ca, deşi se speră să se ajungă la un nivel European cel puţin până la data de aderare la spaţiul Shöngen din 2015, salariile medii nu vor depăşi 600-800 Euro, acestea ajungând la 1000 Euro doar după 2020.

Asociaţia de Afaceri Ungare în România şi Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara organizează lanţul de evenimente sus amintit.
Al doilea eveniment din prima jumătate a anului 2008 va avea loc în data de 22 mai, începând cu ora 19:00 la Târgu Mureş (sala Sf. Mihai - în casa Deus Providebit) .

Invitaţi

Dr.Szekeres Gerő, inginer construcţii, antreprenor, maistru alpinist.
(ARHING kft, Marosv.)
Dr. Száva György Dániel, medic-primar chirurg, Spitalul de chirurgie nr 1.
Török István, medic veterinar, antreprenor (VIMSPECTRUM KFT, producţie şi distribuţie medicamente)
Sebestyén Aba, actor la Teatrul de Stat din Târgu Mureş (coordonatorul maghiar al Yorick Studio)

Seara se va încheia cu program artistic din partea formaţiei folk Kővirág.

Organizaţia timişoreană Techne –compusă din reprezentanţi ai vieţii ştiinţifice maghiare, profesori universitari, cercetători ştiinţifici – împreună cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Tehnică din judeţul Békés, Ungaria a organizat la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie o întâlnire în oraşul de pe Bega, având ca temă colaborarea transfrontalieră – dezvoltarea şi aprofundarea acesteia.

Printre organizatori se numără şi Asociaţia de Afaceri Ungare din România, deoarece la conferinţa s-au discutat şi posibilităţile de colaborare din domeniul afacerilor, nu doar cele culturale, respectiv ştiinţifice. După eveniment a avut loc o prezentare interesantă, colorată şi plină de entuziasm a Timişoarei de către dl. profesor universitar Dr. Delegesa Gyula, la care a participat şi P&Bert.

Oficiile de forţă de muncă române şi maghiare, aflate în apropierea graniţei vor aduce la cunoştinţă ofertele de locuri de muncă din ţara vecină, aflate în vecinătatea frontierei., de asemenea evaluează necesităţile celor interesaţi, ajutându-i astfel la găsirea unui loc de muncă –se poate citi pe pagina web a Serviciului Naţional de Plasarea Fortei de Muncă din Ungaria (ÁFSZ).

Instituţiile din domeniul forţei de muncă din Ungaria şi Slovacia au o asemenea colaborare de o perioadă mai lungă de un an. Prin intermediul acesteia s-au organizat mai multe evenimente cu scop informativ, s-au realizat diverse materiale informative.

Deşi nu a fost asigurat automat dreptul liber al cetăţenilor români de a se angaja pe teritoriul Ungariei în momentul aderării României la UE, însă Ungaria a luat mai multe măsuri cu scopul de a sprijini acest lucru. Astfel de exemplu începând cu 1. ianuarie doar acei cetăţeni români au nevoie de permis de muncă care lucrează într-un domeniu fără calificare. Pentru cei care doresc să lucreze pe teritoriul Ungariei în domenii unde au nevoie de pregătire de nivel mediu, superior sau care necesită permisul de muncă nu este necesar.

OTP bank România şi OTP Consulting organizează o conferinţă destinată celor care doresc să investească sau să-şi dezvolte investiţiile în România. Aceasta va avea loc la Oradea în data de 4 aprilie 2008.
Din moment ce companiile maghiare nu dispun de informaţii suficiente în ceea ce priveşte posibilităţile din România, organizatorii doresc să facă cunoscute caracteristicile mediului economic din România, oportunităţile de afaceri, ajutând astfel potenţialii investitori.
Conferinţa va fi susţinută în limba română şi maghiară, iar participarea este gratuită.

OSUT a comis-o din nou! Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara, şi-a facut bunul obicei de a fi prima în organizarea unor proiecte de amploare.

ITFest (Information Technology Festival) a pornit acum trei ani foarte modest ca organizare, dar atrăgător ca iniţiativă. De atunci şi până acum festivalul se poate spune că s-a triplat ca volum în ceea ce priveşte numărul de proiecte şi de firme participante. Anul acesta, festivalul se va desfăşura între 13 – 15 martie 2008, la Timişoara, în holul Universităţii de Vest.


Până pe 15 februarie, peste 100 de proiecte au fost înscrise on-line la una din secţiunile: soft educaţional, soft de securitate şi utilitar, design web, programare web, fotografie, video, hardware, jocuri. Cele mai bune 52 proiecte au fost selectate cu ajutorul unui juriu de specialitate şi vor fi prezentate în festival.


ITfest cuprinde şi o sectiune specială: LAN Party. Noaptea de 14 spre 15 martie va fi dedicată unui maraton de jocuri pe calculator, cei mai rezistenţi dintre concurenţi fiind recompensaţi cu premii.


Pe lângă concursul de proiecte, fanii IT vor fi atraşi în conferinţe moderate de profesionişti din domeniu, de târgul de tehnologie care va aduce echipamente electronice de ultimă generaţie şi de târgul de joburi unde vor participa firme ce oferă locuri de muncă în domeniul IT (şi nu numai).


Între timp, va aşteptăm pe www.itfest.ro

Hai sa ne trăieşti si la mai mare ITFest 2008!

De ce şi unde merită, din ce sumă şi cu ajutorul cărora se poate înfiinţa în zilele noastre o societate comercială în România? Acestea au fost întrebările care căutau răspuns la conferinţa de mai sus, organizată de revista „Haszon Magazin”, participanţii fiind oameni de afaceri din Ungaria şi România.
Evenimentul, care s-a ţinut cu sala plină a avut spectatori care au venit doar să se informeze, respectiv ceilalţi cu scopuri bine definite, sau chiar cu experienţa unor afaceri transfrontaliere.
Directorul executiv OTP Bank România a prezentat avantajele investiţiilor din România. Diósi László susţinea că factorii principali care ajută la formarea unui climat favorabil de afaceri sunt dezvoltarea economică continuă, respectiv aprecierea macroeconomică internaţională din ce în ce mai bună. Directorul băncii OTP cu 105 filiale în România i-a îndemnat pe oamenii de afaceri care încă ezită în ceea ce priveşte investiţia în România, dar şi pe cei deja existenţi să nu ezite să se extindă, pentru că „cine vrea o afacere sigură acela trebuie să treacă peste Carpaţi, locul lui fiind la Bucureşi”.
Consultantul ITD Hungary a precizat că organizaţia lor oferă sprijin societăţilor mici şi mijlocii, chiar şi societăţilor mari, în ceea ce priveşte pornirea investiţiilor, dar şi pe parcursul acestora.
Skapinyecz Péter a venit chiar cu sugestii pentru investiţii. Potrivit acestora dezvoltarea infrastructurii poate reprezenta posibilităţi benefice pentru investitorii maghiari, mai ales că România beneficiază de fonduri europene semnificative în acest domeniu, şi se aşteaptă contruirea a două noi autostrăzi în viitorul apropiat. Datorită faptului că dinamica consumului general anual a produselor cunoaşte o creştere continuă, domeniul comerţului şi serviciilor reprezintă de asemenea puncte de atracţie. Alte domenii de interes ar fi construcţiile, industria auto, respectiv IT şi electronică.
Csenteri Levente, preşedintele Asociaţiei de Afaceri Ungare in România (AAUR) a amintit exemplul companiei MOL, mai concret faptul că acum cincisprezece ani o societate maghiară pe piaţa românească reprezenta o raritate, în zilele noastre deja se poate afirma despre ei că au ajuns la maturitate în ceea ce priveşte activitatea pe piaţa din România. Preşedintele a prezentat de asemenea activitatea asociaţiei AAUR : scopul primar al asociaţiei fiind acordarea de sprijin în ceea ce priveşte interesele legitime ale membrilor, să faciliteze coompetitivitatea economică.
Conferinţa intitulata Hai în România! a oferit un imbold celor care deja sunt existenţi pe piaşa romţneascp cu afacerea lor, respectiv a oferit primul pas celor care încă ezită să pornească o investiţie în România.

În data de 22 februarie 2008 revista „Haszon Magazin” din Ungaria organizează o conferinţă la Budapesta care poartă numele „Irány Románia!” (Hai în România!)



Program:

Intrarea pe piaţă, servicii financiare şi UE îm România
- prezintă Diósi László, director general OTP Bank România

Construirea unei reţele de succes în România
- Albert Attila director-administrator Bioeel, Târgu-Mureş

Stabilirea relaţiilor între oameni de afaceri din România şi din Ungaria
- Csenteri Levente preşedinte, Asociaţia de Afaceri Ungare în România, Bucureşti

Experienţele din România ale unui antreprenor maghiar
- Kincs István director, Őrmester Zrt., Budapesta

Obiceiuri din mediul de afaceri din Ungaria şi din România
- Csiki-Bege Lajos administrator, grupul de firme Csiki-Bege, Budapesta

ITD- sprijin în extinderea peste hotare
- Skapinyecz Péter top manager, ITD, Budapesta

Programe UE de finanţare care ajung peste hotare
- Essősy Zsombor administrator, Magyar Pályázatkészítő Iroda, Budapesta


Conferinţa va avea loc in 22 februarie 2008, vineri, între orele 9:00 şi 16:30.
Relaţii la numărul de telefon 003613530575 sau la haszonakademia@haszon.hu.